the city, my city...

Ador orasul Iasi. Nicaieri nu m-am simtit mai liber si mai sigur. Nicaieri nu am visat cu ochii deschisi mai colorat si mai aventuros ca in acest oras. Coborand astazi spre Rapa Galbena, toata strada Arcului cufundata fiind in intuneric, ma simteam ca o vietate surprinsa intr-un loc total necunoscut. Cerul cernuse mai devreme fulgi de zapada. Tot cerul, mi-a oferit astazi o splendida zi de primaiarna(vara): frig de dimineata cu un vant ascutit care biciuia trecatori rataciti, ploaie rece la pranz(visatorii sunt sigur ca s-au pus pe ganduri si au luat tramvaiul dorintelor tarzii pana sus in Copou), undeva pe la ora 2-3 a iesit dintre nori un soare care m-a pus in alerta...chiar vine primavara?, iar spre finalul zilei,am avut parte de un alegro cu fulgi de zapada.

Stau culcusit in patul meu, adapostit fiind de furia cu care oamenii circula pe strazi. Multimea se izbeste de ziduri, se grabeste pe trecerile de pietoni, alearga pe strazi haotic...multimea navaleste pe strazi, urca in autobuze, se inghesuie in tramvaie. Orasul suporta cu stoicism furia locuitorilor sai. Ei, inghesuiti in cutiile lor, ca niste gandaci de colorado, migreaza nelisnistiti de la un capat al orasului spre celalat capat.

Dimineata, in autobuzul 46 am vazut cel mai frumos tablou al acestei zile:pe partea cealalta de strada a trecut un alt autobuz...in unul din geamuri se oglindea chipul unei fete, era atat de departe gandul ei, incat, toata fiinta ei parea inchisa intr-o masca de liniste si impacare pe care de mult nu am mai vazut-o la cineva...cu capul un pic lasat spre umarul ei drept, cu ochii larg deschisi, o vedeam pe ea si sunt sigur ca ea vedea prin mine...privirea ei desenase un orizont pe care numai ea putea sa-l vada, mintea ei, crease pentru bucuriia fiintei interioarenu un vis pe care il traia libera chiar in acel moment...nu cred ca am vazut ceva mai senin toata ziua...

Incercati un experiment in noptile senine(noptile de primavara si cele de vara) care vor veni: iesiti afara la ore tarzii din noapte si ascultati orasul; tanguirea lui va va alina, veti adormi apoi linistiti,prinsi intr-un cantec nesoptit si mangaiati de o mana invizibila...