Fara ca eu sa o doresc, fara sa ma gandesc sa-mi atarn un firav martisor in piept, fara a ma lasa sa imi trag sufletul, primavara asta navaleste peste mine.
Mi-e dor.
Mi-e dor de o cana de cafea din care sa bem amandoi; de un zambet care sa infloreasca pe chipul tau si care sa aiba acelasi inteles in mintea noastra.
Mi-e dor sa vorbesc cu tine.
Mi-e dor sa te am, sa te posed asa cum un nemilos colectionar isi poseda frumusetile...si sa nu te impart cu nimeni...sa nu las nici o privire sa te atinga, sa te ascund de lume in mine.
Mi-e dor sa te visez, clar, in culori si nu doar asa cat mi te pot aminti in cateva tuse fugare.
Mi-e dor.
Primavara asta vine fara mine...
Acum 2 zile
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu