O noua tinta!

Dragii mosului :P nu ne-am mai scris de mult...vremea trece, lucrurile se schimba in jurul nostru si primavara isi face tot mai simtita prezenta.
Pinguinul din mine tanjeste dupa munte, zapada si mult aventura asa ca la prima strigare "MUNTEEEE!!!" nu a stat mult pe ganduri.
Va urma :)

The Wonderful Wizard of Oz se filmeaza astazi in Iasi iar eu ma transform in zburatoarea Dorothy

Nu e gluma!
de 2 ori am incercat sa ies afara si de 2 ori era sa imi iau zborul. Imi trebuie o pereche de pantofi sclipiciosi(gri-argintii si nu rosii cum au aparut in film), un leu-paraleu, caini sunt cu sutele prin oras asa ca Toto poate fi gasit rapid(visez la un Toto durduliu ca o oita). Mai ramane un om de tinichea de gasit si o sperietoare.

dilema!!!!!

Pot sa combin personajele si sa creez un om de tinichea umplut cu paie sau o sperietoare cu armura de tinichea ca sa economisim(ce?) si sa ne ferim de incidente neplacute(ningea dimineata si tinicheaua-man ar putea rugini si daca nu e atent sperietoare-man ar putea fi spulberat de vant).

De ce scriu textul asta anapoda care deformeaza povestea lui L. Frank Baum? Raspuns: nu gasesc nicaieri povestea intreaga si cartea mea in limba engleza s-a evaporat fara urme si acum planul este sa gasesc alta, nu? Plus ca vantul de afara m-a dus cu gandul la casa zburatoare din filmul The Wizard of Oz(1939)

Ajutor!

Sper sa ma linistesc gasind cartea undeva...pornesc acusi la cumparaturi!

Bookshops here I come!

Un an bun!

Sa aveti un an bun! Las deschisa lista cu dorinte si poate pana in decembrie le vom bifa pe toate!

Ganduri bune!

"Sub pietre-s flori ce nu s-au nascut inca."

Diseara vine Mos Nicolae! Cum nu am fost cuminte iar ghetele mele nu-s inca gata curatate si periate, indraznesc totusi sa imi pun o dorinta mica:
vreau aceasta carte Printese date uitarii sau necunoscute, de Philippe Lechermeier si Rebecca Dautremer, in traducerea lui Serban Foarta, Editura Vellant.

recunosc faptul ca imi doresc editia in limba franceza a cartii dar cum lenea e destul de mare ma pot multumi cu cea in limba romana care beneficiaza de traducerea lui Serban Foarta. Titlul postului este cules cu grija din aceasta minunata carte iar Serban Foarta este un geniu cand vine vorba de versificatie.

Ma pun pe asteptat poate se intampla un miracol :P


imaginea a fost luata de aici: Editura Vellant
mai multe informatii despre aceasta carte gasiti pe site-ul The secret lives of Princesses, site dedicat in intregime cartii.


PS: cred ca am 3-4 ani si am dat im mintea copiilor! o fi de la zapada de afara :D

Mercedes Benz

Celor 2,4 cititori care deschid din cand in cand acest blog probabil le-a stat inima cateva secunde...nu va faceti griji, traiesc, citesc si ma macin(stare care este ascunsa cu dibacie).

de la EA mi se trage titlul postului: Janis Joplin

ma bag inapoi in pat...maine sau poimanine pun o lista cu cartile citite din octombrie pana acum...pana atunci un pic de muzica

mercedes benz


to love somebody

lecturi de octombie...

Citesc acum(adica mai am cateva pagini): Primavara neagra de Henry Miller, Editura Polirom, 2010, si ma arunc acusi intr-o carte stufoasa despre ciuma: Calatoria mincinosilor de Karen Maitland, Editura Leda, 2010.

Ca sa nu spuneti ca sunt om rau si nu va impartasesc din paginile lui Miller, pun mai jos un citat extras din romanul Primavara neagra(roman interzis in momentul aparitiei sale si care a fost publicat mai apoi la Paris in 1936), mai exact, un fragment din "A treia sau a patra zi de primavara" a doua(sa ii zicem) parte a acestui roman(pag.31):
"Ca fiinta omeneasca ce rataceste, in amurg si in zori, la ore stranii, nepamantene, simtamantul de a fi singur si unic ma reconforteaza intr-o asemenea masura incat atunci cand, aflat im mijlocul multimii, nu mai par a fi om, ci doar o simpla particula, un scuipat, incep sa ma imaginez singur in spatiu, fiinta unica, inconjurata de magnifice strazi pustii, un biped uman umbland printre zgarie-nori cand toti locuitorii au fugit, iar eu sunt singur, mergand, cantand, stapanind pamantul."

L-am regasit pe Miller dupa multa vreme de cautari...lecturile trecute au fost fugare si poate nu atat de adancite in fraza atat de bogata a acestui autor...am citit cu placere si inca mai citesc paginile acestui roman cinic, inventiv, liric, lipsit de prejudecati si neingradit de bariere.

de toamna...

George Topârceanu Rapsodii de toamnă

I

A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor,
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.

Cu acorduri lungi de liră
I-au răspuns fâneţele.
Toate florile şoptiră,
Întorcându-şi feţele.

Un salcâm privi spre munte
Mândru ca o flamură.
Solzii frunzelor mărunte
S-au zburlit pe-o ramură.

Mai târziu, o coţofană
Fără ocupaţie
A adus o veste-n goană
Şi-a făcut senzaţie:

Cică-n munte, la povarnă,
Plopii şi răsurile
Spun că vine-un vânt de iarnă
Răscolind pădurile.

Şi-auzind din depărtare
Vocea lui tiranică,
Toţi ciulinii pe cărare
Fug cuprinşi de panică...

Zvonul prin livezi coboară.
Colo jos, pe mlaştină.
S-a-ntâlnit un pui de cioară
C-un bâtlan de baştină

Şi din treacăt îi aruncă
Altă veste stranie,
C-au pornit-o peste luncă
Frunzele-n bejanie!

II

Într-o clipă, alarmate,
Ies din şanţuri vrăbiile.
Papura pe lac se zbate
Legănându-şi săbiile.

Un lăstun, în frac, apare
Sus pe-un vârf de trestie
Ca să ţie-o cuvântare
În această chestie.

Dar broscoii din răstoacă
Îl insultă-n pauze
Şi din papură-l provoacă
Cu prelungi aplauze.

Lişiţele-ncep să strige
Ca de mama focului.
Cocostârci, pe catalige,
Vin la faţa locului.

Un ţânţar, nervos şi foarte
Slab de constituţie,
În zadar vrea să ia parte
Şi el la discuţie.

Când deodată un erete,
Poliţai din naştere,
Peste baltă şi boschete
Vine-n recunoaştere

Cu poruncă de la centru
Contra vinovatului,
Ca să-l aresteze pentru
Siguranţa statului...

De emoţie, în surdină,
Sub un snop de bozie,
O păstaie de sulcină
A făcut explozie.

III

Florile-n grădini s-agită.
Peste straturi, dalia,
Ca o doamnă din elită
Îşi îndreaptă talia.

Trei petunii subţirele,
Farmec dând regretelor,
Stau de vorbă între ele:
"Ce ne facem, fetelor?..."

Floarea-soarelui, bătrână,
De pe-acum se sperie
C-au să-i cadă în ţărână
Dinţii, de mizerie.

Şi cu galbena ei zdreanţă
Stă-n lumina matură,
Ca un talger de balanţă
Aplecat pe-o latură...

Între gâze, fără frică
Se re-ncep idilele.
Doar o gărgăriţă mică,
Blestemându-şi zilele,

Necăjită cere sfatul
Unei molii tinere,
Că i-a dispărut bărbatul
În costum de ginere.

Împrejur îi cântă-n şagă
Greierii din flaute.
"Uf, ce lume, soro dragă!"
Unde să-l mai caute?

L-a găsit sub trei grăunţe
Mort de inaniţie.
Şi-acum pleacă să anunţe
Cazul la poliţie.

IV

Buruienile-ngrozite
De-aşa vremi protivnice
Se vorbiră pe şoptite
Să se facă schivnice.

Şi cum ştie-o rugăciune
Doamna măsălariţă,
Tot soborul îi propune
S-o aleagă stariţă.

Numai colo sus, prin vie,
Rumenele lobode
Vor de-acuma-n văduvie
Să trăiască slobode.

Vezi! de-aceea mătrăguna
A-nvăţat un brusture
Să le spuie-n faţă una
Care să le usture!...

Jos, pe-un vârf de campanulă
Pururea-n vibraţie,
Şi-a oprit o libelulă
Zborul plin de graţie.

Mic, cu solzi ca de balaur,
Trupu-i fin se clatină,
Giuvaer de smalţ şi aur
Cu sclipiri de platină.

V

Dar deodată, pe coline
Scade animaţia...
De mirare parcă-şi ţine
Vântul respiraţia.

Zboară veşti contradictorii,
Se-ntretaie ştirile...
Ce e?... Ce e?... Spre podgorii
Toţi întorc privirile.

Iat-o!... Sus în deal, la strungă,
Aşternând pământului
Haina ei cu trenă lungă
De culoarea vântului,

S-a ivit pe culme Toamna,
Zâna melopeelor,
Spaima florilor şi Doamna
Cucurbitaceelor...

Lung îşi flutură spre vale,
Ca-ntr-un nimb de glorie,
Peste şolduri triumfale
Haina iluzorie.

Apoi pleacă mai departe
Pustiind cărările,
Cu alai de frunze moarte
Să colinde zările.

. . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . .

Gâze, flori întârziate!
Muza mea satirică
V-a-nchinat de drag la toate
Câte-o strofă lirică.

Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe
Iarna mizerabilă,
Mă cuprinde o tristeţe
Iremediabilă...



nu am apucat sa urc pe Ceahlau vara asta, am ramas tintuit in Vama Veche, cred ca o parte din mine alearga si acum pe malul marii intre 2 mai si vama; rosul stancilor, linistea marii la 2 noaptea cand te scufunzi cu teama in apele ei de smoala, nisipul care nu vrea sa se dezlipeasca de talpile noastre, toate astea m-au facut sa uit de Ceahlau...poate toamna asta reusesc sa ma mobilizez. am cateva promisiuni smulse de la cunoscuti si poate se materializeaza ceva pana la urma.

Annabel Lee - Edgar Allan Poe

Annabel Lee - Edgar Allan Poe*

It was many and many a year ago,
In a kingdom by the sea,
That a maiden there lived whom you may know
By the name of Annabel Lee;
And this maiden she lived with no other thought
Than to love and be loved by me.

I was a child and she was a child,
In this kingdom by the sea:
But we loved with a love that was more than love -
I and my Annabel Lee;
With a love that the winged seraphs of heaven
Coveted her and me.

And this was the reason that, long ago,
In this kingdom by the sea,
A wind blew out of a cloud, chilling
My beautiful Annabel Lee;
So that her high-born kinsmen came
And bore her away from me,
To shut her up in a sepulchre
In this kingdom by the sea.

The angels, not half so happy in heaven,
Went envying her and me -
Yes! that was the reason (as all men know,
In this kingdom by the sea)
That the wind came out of the cloud one night,
Chilling and killing my Annabel Lee.

But our love it was stronger by far than the love
Of those who were older than we -
Of many far wiser than we -
And neither the angels in heaven above,
Nor the demons down under the sea,
Can ever dissever my soul from the soul
Of the beautiful Annabel Lee;

For the moon never beams without bringing me dreams
Of the beautiful Annabel Lee;
And the stars never rise but I feel the bright eyes
Of the beautiful Annabel Lee;
And so, all the night-tide, I lie down by the side
Of my darling -my darling -my life and my bride,
In the sepulchre there by the sea -
In her tomb by the sounding sea.

* plec spre mare...nu o voi cauta pe Annabel Lee, ma voi cauta pe mine, cel care a ramas cu ochii pironiti la mare anul trecut abia a avut curajul sa se desparta de tarmuri si de valuri...ma duc sa imi caut un strop de liniste si sa ascult Bolero-ul lui Ravel dimineata devreme pe plaja la Stuf...ma duc sa il caut pe prietenul meu bun Jagermeister, nu ne-am vazut de mult, si sa povestim la un pahar "nimicurile" din viata noastra...ma duc sa salut soarele dimineata la rasarit si sa-l petrec cu privirea pana apune...
** poezia de mai sus este una din preferatele mele si avand in vedere ca lecturile mele din ultima perioada i-au regasit pe Poe si pe multi altii ca el, m-am gandit sa impartasesc un dram din experientele mele cu voi...dupa vacanta revin cu o lista frumoasa si consistenta cu cartile acestei veri...

... astazi, Nichita Stanescu...

Nichita Stanescu

Balada motanului


Motan m-aş fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare şi musteţe lungi,
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

La ora când târâş-grăpiş
zăpada nopţii se adună
eu, cocoţat pe-acoperiş,
să urlu a pustiu la lună.

Şi-atuncea, şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine
şi să mă-njure surd, de Domnul,
că le-am stricat, urlând, tot somnul.

De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna.

Motan m-aş fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare şi musteţe lungi
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

Când zorii ziua o deznoadă
să mă tot duc, să mă tot duc
şi tinicheaua prinsă-n coadă
s-o zdrăngănesc pe străzi, năuc.

Jegos şi obosit, apoi,
cu maţele în liturghie,
să mă adun, să mă-ncovoi
prin albiturile-n frânghie.

Ca-n faţa unui şobolan
spinarea să mi-o fac colan
să scuip, să scuip şi-n urmă iar
hai-hui să plec pe străzi, hoinar.

Pisicile de prin vecini
să le gonesc pe la pricini,
să-mi fete fiecare-un pui
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

Iar când o fi uitat să mor
la cârciuma din mahala
sorbită-n calea pumnilor
posircă acră viu să stea.

"Hei... viaţă, viaţă... ieşi din cort
hai, pune-mi-te iar pe danţ...
te uită... zace colo-n şanţ
motanul mort, motanul mort..."

11 august 1955

smooth...

duminica dimineata...cald...presiunea arteriala rezista(in limite normale dar nu stiu pana cand)...ma salvez cu putina muzica.

:)

in space...

am parasit acum cateva momente pamantul. inca ma mir de felul detasat in care am privit in jur fara a scana indelung intinderile, fara ca imaginea sa se retraga adanc in interiorul meu pentru ca mai apoi sa o aduc in fata ochilor si a mintii si sa meditez. a fost usor, imi zic. a fost usor pentru ca nimic din ce imi era apropiat nu ara la vedere, pentru ca lasasem demult totul in urma, pentru ca lucrurile trebuie sa-si urmeze cursul si pasii sunt adevarati doar daca te fac sa inaintezi. a fost usor. buzele mele vor sa schiteze un zambet multumit dat nu pot. ochii vor sa se inchida pentru o clipa dar le este imposibil. o lume infinita, intinderi de stele necunoscute se astern in fata mea; hm...de ar fi atat de simplu...
apas butoanele, invart rotitele, trag maneta dupa maneta si verific presiunea, nivelul oxigenului, duritatea vidului din jurul meu...

nu privesc inapoi, ar fi un gest poetic pe care nu mi-l permit, nu acum cand partea cea mai dificila a calatoriei incepe sa se apropie...

toate lucrurile din jurul meu vibreaza...apas butoanele, invart rotitele, trag maneta dupa maneta si verific presiunea, nivelul oxigenului, duritatea vidului din jurul meu...

din cand in cand mecanismul masinariei pare ca se da batut si refuza sa mai inainteze. scoate sunete lenese ca mai apoi, dintr-o data, sa capete iarasi forta si sa se avente in spatiu...

totul in jurul meu vibreaza cu mai multa forta...apas butoanele tremurand, invart rotitele cu greu, trag maneta dupa maneta si ma vad tragand maneta cu maneta un infinit de ori apoi verific presiunea, nivelul oxigenului, duritatea vidului din jurul meu...trag maneta dupa maneta dar nu ma uit inapoi...imagini indepartate vor parca sa se sustraga si sa imi intunece privirea dar eu ma incapatanez....trag maneta dupa maneta...nu am plecat doar asa de dragul plimbarii, vreau sa ajung undeva, pot sa fac asta;

indarjit, rotesc maneta dupa maneta, apas rotitele si incep sa scot butoanele tremurand...nu am plecat degeaba...maneta dupa maneta, butoane si rotite vuiesc in jurul meu intr-un roi infernal de lumini colorate...tremurul nu ma lasa sa stau intr-un loc, ochii se inchid si se deschid fara sa-i comand iar pe buze apare un firicele de sange...mi-am muscat buzele...si manetele refuza sa colaboreze, rotitele se deformeaza si totul in jurul meu pluteste acum molcom si lent...am un gust de metal in gura si parca as vrea sa-l sting cu un strop ce apa...imagini difuze se invart in mintea mea si ma las tras in jos de forte carora nu le pot face fata...gustul a disparut, in schimb simt mirosul padurii de la marginea orasului pe care acum cateva minute l-am parasit...ma uita la mainile mele si nu le recunosc. orasul pe care acum cateva minute l-am parasit? ce nume avea? nu, nu ma pot uita inapoi, intrebarile acestea stupide trebuie sa dispara, nu ma pot uita inapoi...

maneta dupa maneta, mirosul padurii, nu ma uit inapoi...
plutesc intr-o mare neagra si nu ma uit inapoi...
mirosul padurii pluteste intr-o mare neagra care nu ma lasa sa ma uit inapoi...sunt absorbit de un vartej de lumini apoi o liniste alba ma strange incet in bratele ei...nu am cum sa ma uit inapoi....

happy.....

Happy birthday....aaa....blog!

happy 1 an de blog si multe altele!!!!

:)

:)

sinkin' soon...

"Sinkin' Soon"

We're an oyster cracker on the stew,
And the honey in the tea,
We're the sugar cubes, one lump or two,
In the black coffee,
The golden crust on an apple pie,
That shines in the sun at noon,
We're a wheel of cheese high in the sky,
But we're gonna be sinkin' soon.

In a boat that's built of sticks and hay,
We drifted from the shore,
With a captain who's too proud to say,
That he dropped the oar,
Now a tiny hole has sprung a leak,
In this cheap pontoon,
Now the hull has started growing weak,
And we're gonna be sinkin' soon.

We're gonna be
Sinkin' soon,
We're gonna be
Sinkin' soon,
Everybody hold your breath 'cause,
We're gonna be sinkin' soon

We're gonna be
Sinkin' soon,
We're gonna be
Sinkin' soon,
Everybody hold your breath 'cause,
Down and down we go.

Like the oyster cracker on the stew,
The honey in the tea
The sugar cubes, one lump or two?
No thank you none for me.
We're the golden crust on an apple pie,
That shines in the sun at noon,
Like the wheel of cheese high in the sky
Well ... we're gonna be sinkin' soon.


curand voi avea nevoie de o barca/vesta de salvare/ colac roz cu ratusca

:)

de duminica....

PLOUA...

Pe-aici cand ploua, ploua indesat,
Nu tine ca la noi un ceas ori doua.
Ca ziua ploua, ploua pe-nserat,
Si cand se crapa iar de ziua, ploua.
In faptul zilei, stresinile plang.
Padurea sta plouata ca o curca.
Natura calca cu piciorul stang:
Pe-aici cand ploua, ploua, nu se-ncurca!
Iar cand s-arata soarele sarac.
De dupa nouri, ca sa-ti faca-n ciuda,
N-apuci a scoate nasul din cerdac,
Ca pana la intoarcere, te uda.
Exista si rastimpuri cand se moaie,
Cand parca nu mai toarna-asa, de sus,
Si cerul cate-oleaca, spre apus,
Se lumineaza putintel a ploaie.
Atunci se cheama ca e timp frumos
(Macar ca tot mai cade-un pic de bura),
Dar fumul din ogeac se lasa-n jos,
Si porcul umbla tot cu paiu-n gura...

NOCTURNA

Mircea Dem. Radulescu

Dormi, frumoasa mea! De-acum
Noaptea luminoasa
Ca o unda de parfum
Navaleste-n casa.
Luna clara din neant
Pune pe covoare
Straluciri de diamant
Si margaritare.
Ea priveste ca-n extaz
Bluza ta lejera
Si pantofii de atlaz
Langa etajera.
Si trecand prin buduar,
Raza-i ce se rumpe
Lumineaza un lavoar
Cu flacoane scumpe...
Luna toarna pe parchet
Blonde tuberoze
Si-ti dezvaluie discret
Sanurile roze,
Cand dantelele din pat
Tremura-n lumina
Pe culcusul tau curat
De olanda fina...

*
Dar visarile ce trec,
Ca sa te dezmerde,
Ti-au aprins la cap un bec
Cu lumina verde.
Din oglinzi piciorul fin
Pe matasa moale
Se rasfrange ca un crin
Cu nuante pale.
Dormi! Amorul rafinat
Cheama deopotriva
Spre minciuna si pacat
Gura ta lasciva.
Dormi, frumoasa mea! Eu stau
In extaz, la poarta:
Esti faptura vie, sau
Opera de arta?

SONETE PLUVIOASE


De-o saptamana tine-ntruna ploaia,
Si-mi pica-n pat, de sus, din bagdadie...
O noapte inca de-ar mai fi sa tie
Nu m-as mira sa-mi caza-n cap odaia!
Avea simptome vagi de nebunie
Peninsula Balcanica... si d-aia,
De cand s-aprinse-n Orient vapaia,
Pamantul face hidroterapie!
Sau poate ca divinul Mizantrop
A hotarat al doilea potop?...
Oricum ar fi, eu nu ma tem de moarte.
Dar cand o-ncepe alta vesnicie,
Fac cerere sa ma permute-n Marte,
C-aici avem prea multa igrasie!

*
Sunt izolat ca Robinson Crusoe,
Nu vine nime-n usa mea sa bata,
Si daca stau cu usa incuiata
E ca nici eu de nime n-am nevoie.
Mai fericit ca legendarul Noe,
Din toata omenirea inundata,
In arca mea nu am decat o fata...
Deasupra lumii noi plutim in voie...
Degeaba va-ndesati ca la pomana,
Reprezentanti ai faunei terestre,
Nu iau cu mine nici o lighioana!
Caci e destul o singura pereche:
Un trubadur si-o fata fara zestre,
Ca sa refaca toata lumea veche!

de vara, fara apa....

Dupa cum stie toata populatia Iasiului, de cam 2-3 saptamani nu este apa calda in oras pentru ca se repara nu stiu ce defectiune OMG-istica si ti-e mai mare dragul sa-i auzi pe cei din jurul tau cum se plang de zor ca se spala la lighean...bine ca se spala spun optimistii, da...e bine!
Ziceam zilele trecute ca oau, e cald si ca a luat-o lumea razna de la atata soare...s-ar parea ca nu chiar toti au inebunit. O parte din populatia orasului o sa capieze maine incepand cu ora 10 cand vor afla ca nu va curge apa calda toata ziua!
Ca un om informat ce sunt am batut in lung si in lat internetul si am dat peste 2 surse de informare; previziunile nu sunt deloc roze:
Ziarul de Iasi ne anunta cum ca maine va fi o zi fara apa rece si cu presiune scazuta in conducte si tot restul; suna destul de apocaliptic si sper ca maine sa nu fie prea cald nu de alta dar parca ne vedem marsaluind prin oras ca niste zombi insetati(culmea)de apa si nu de sange!
Pe site-ul APAVITAL apare "negru pe alb" informatia din ziarul citat, numai ca e pusa asa de frumos in pagina incat nu se poate sa nu va minunati aici
In Evenimentul de Iasi situatia este prezentata roz-bonbon cu accente de groaza!
cititi articolul aici daca vreti sa va lamuriti mai bine!

Oricum...mi-am pus apa la pastrat...ma duc sa fac un dus acum..mai fac unu maine dimineata si sa speram ca maine temperaturile nu ne vor face sa umblam prin oras ca niste caini haituiti!

Intrebare: oare fantanile arteziene din Piata Unirii vor functiona maine?

UPDATE: azi nu s-a luat apa rece din cauza ploii!
Ramane deci pe maine, 24 iunie, sa ramanem fara apa rece. Minunat!

:)

vise si carti...

M-am lecuit de multe pana acum, de multe boli, de fobii, de depresii...nu am reusit sa ma lecuiesc niciodata de frica de intuneric, frica ce se accentueza si mai mult atunci cand vreau sa dorm intr-o camera cufundata in intuneric.
Zilele trecute mi-am luat o carte pe care mi-am propus sa o citesc. Nimic rau in asta mai putin ca m-a cuprins un fel de spaima bizara in timp ce innaintam prin paginile cartii...simteam sau ma rog, aveam impresia ca o pisica uriasa statea in spatele meu si voia sa ma sfasie...nu stiu sa spun daca era vis sau halucinam in acele momente...

Toata noaptea am avut sentimentul ca voi sfarsi in ghearele acelui animal monstruos pe care il simteam in camera langa mine...nu imi aduc aminte ce am visat, stiu doar ca m-am trezit de nenumarate ori ca sa vad daca nu am nimic...ma ridicam din pat, ma uitam prin camera...era o liniste plumburie care ma tintuia din nou in pat...pana s-a luminat somnul meu a fost nesomn, abia dupa aceea am reusit sa adorm.

vise bizare am de cateva saptamani bune, de odihnit abia ma odihnesc...am o constanta durere de cap, o sete care ma macina si peste toate o pofta imensa de cafea...

revin dupa ce toate astea vor disparea....

Update la "Caldura mare..."

E dragii mosului, cand spuneam ca toata caldura asta ne-a sucit mintea in cap nu am glumit deloc.
Navigam prin oras in seara asta(stiti ca a fost furtuna dar nu stiti ca m-am adapostit intr-o scara de bloc dupa ce era sa fiu linsat/transat/decapitat de o tabla zburanda de pe un bloc) si ce sa vezi in Pacurari la intersectia de la Moara de foc? O gasca de oameni de la drumuri, inarmati cu smoala, asfalt proaspat si multa voie buna turnau asfalt...uf cum nu am eu o camera foto...va rog sa imi explicati si mie cum vine treaba asta: asfaltul se toarna pe ud si pe praf ca sa faca priza buna, nu?
Multumesc!

imaginea este de aici

Caldura mare....

Dau vina pe caldura ca sa simplific asa totala lipsa de discernamant a celor din jurul meu. Probabil daca ma uit bine in oglinda si eu am deviat putin de la comportamentul meu obisnuit(trebuie povestit dar las asta pe seama unui alt post).
dar sa vorbim totusi despre ceilalti.........uuuu-ciu-ciu-ciu-ciu-ciu-U!- U!-U!

In jurul nostru a capiat toata lumea;
- de o saptamana este o "tanti sanatoasa la cap" prin Piata Unirii care vorbeste cu porumbeii, ii prinde, ii leagana ca pe copiii mici, ii apara de caini si de cei care ii hranesc;
- babele sunt mai isterice in tramvai, prin piete si in autobuz;
- din cauza inghesuielii si a pustoaicelor cat mai despuiate care merg la scoala ca la plaja au inceput sa misune prin mijloacele de transport in comun, pipaitorii, nu zic prea multe decat atat: doamnelor si domnisoarelor, aveti grija;
- hotii de buzunare, de sacose si alte cele trebuincioase lor au iesit si ei la treaba impinsi probabil de caldura cuiburilor lor de viespi; exemplu ma dau pe mine ca si potentiala victima: eram cu bicicleta, m-am oprit la un chiosc sa-mi iau apa, aveam rucsac!!!, m-am dat jos de pe bicla, am platit, am pus restul in rucsac in buzunarul principal unde mai aveam si alte prostii, dau sa plec de pe loc dar era prea multa lume in jurul meu si am decis sa imping bicicleta un pic...dupa cateva secunde simt in ceafa ceva....ma intorc si un individ era aproape bagat in rucsacul meu...linistit si-a vazut mai apoi de treaba de parca nu ar fi facut nimic...sa-i dai una nu alta...nu mi-a luat nimic desi trebuia sa-i fi dat eu macar o palma...
- isterie si la Posta unde astazi am vazut 2 chestii care m-au dat pe spate de ras(remember topicul acestui post: nebunii si caldura)
unu eram 3 la rand la ghiseu, o "tanti" din fata mea la cam 30-35 de ani si-a tras un scaun si s-a asezat la rand dupa linia galbena, regulamentar adica :P, un nene cu un colet cat casa vine si se baga in fata ei ridicand respectivul colet pentru a fi preluat de doamna postarita, se elibereaza ghiseul si doamna postarita ia coletul cat casa domnului iar in acel moment "tanti" a noastra care pana atunci statuse linistita jos sare la atac mai sa-l pocneasca pe "nenorocitul care s-a bagat in fata"...s-au calmat pana la urma...
doi: un nene care nu parea cu toate ale lui acasa misuna prin posta, si-a luat o cafea, a vorbit cu cel de la paza si a plecat...din urama lui, adica la 5 minunte, a aparut o doamna mai in varsta care s-a dus tinta la un ghiseu cu o sacosa, i-a intins-o doamnei postarite si i-a zis: "- Asta merge mai departe!" si apoi a plecat. Va inchipuiti ce fata a facut postarita mai ales ca un punga(am aflat mai tarziu)erau o paine, niste legume si ceva napolitane (ca nu am auzit tot dialogul) care il aveau ca destinatar pe domnul de mai devreme , cel cu cafeaua, nu cel cu pachetul cat casa...uf... va rog un pic de atentie!!!

Dupa cum spuneam, caldura ne-a copt mintile si ne face sa ne comportam din ce in ce mai bizar, asta pana ne obisnuim si apoi o sa ne lamentam probabil din cauza frigului, a ploilor si a ninsorilor :D

fat mutant ninja turtles

poza a fost luata de aici: http://izismile.com/